Nu sunt un fan Mircea Badea dar... incheierea emisiunii "In gura presei" este un mare adevar: "Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul". Daca ar mai avea si continuarea "si ne mananca toti nervii" ar descrie perfect situatia actuala.
Totul a pornit de acum cativa ani cand m-am gandit (oare de ca am facut greseala asta, adica sa gandesc) sa imi deschid si eu ce va privat. Dupa analizele posibilitatilor existente am recurs la "persoana fizica autorizata".
Am obtinut autorizatiile necesare si... totul a mers cat de repede se putea cu birocratia existenta.
La ceva timp dupa deschidere m-am casatorit (oare de ce?). Un mare hop in existenta firmei mele. La indicatiile unui inspector de la finante, extrem de binevoitor, nu am facut declaratie de schimbare a numelui imediat dupa nunta (adica in iunie) deoarece mi s-a sugerat sa astept pana la inceputul anului urmator cand sa o depun odata cu declaratia de venit. Zis si facut.
Surpriza!!!! La inceputul anului urmator am platit una bucata amenda contraventionala ca nu am declarat la timp schimbarea de nume si de domiciliu. Platit amenda, depus modificarea. Timp de un an si jumatate primeam toate actele de la finante fie pe numele de domnisoara si pe adresa noua, fie pe numele nou si pe adresa veche.
De fiecare data (si nu de putine ori) am solicitat reglementarea. S-a realizat dupa ce am rabufnit pe undeva prin apropierea biroului unui sef. Deci... se poate dar mai greu.
Intre timp s-a schimbat modalitatea de inregistrare a acestui mod de exercitare a profesiei.
Am depus, cumintica, la timp, toate hartoagele solicitate de finante.
Dupa cum am fost obisnuita, Administratia Finantelor Publice din Galati mi-a mai facut o surpriza GRATUITA: am primit incadrarea ca si Cabinei medical psihologie. Super tare: adica m-au facut medic... Nu ca ar fi rau dar habar nu am sa fac o injectie. Si in afara de asta, un dictionar elementar le-ar fi demonstrat ca medicina si psihologia nu au legatura, ca psihologul nu da nici retete, nici concedii medicale si nici nu prescrie buline ca sa te faci bine.
La solicitarea de explicatii mi s-a spus: "lasati asa ca merge". Fata buna fiind am spus ca ce rost are sa insist daca ele spun ca este OK.
Daca tot aveam aceasta "firma" m-am gandit (iar am facut greseli) sa fac si eu un ban cinstit pe ea. Pentru a produce venitul imbucurator la care aspiram aveam nevoie de niste acte. Zis si facut.
M-am dus mai intai la finante unde mi-am dorit un certificat de atestare fiscala. Dupa ce am alergat pret de vreo 3 km. prin interiorul cladirii am reusit sa depun actele necesare si mi s-a dat termen de ridicare a hartiei (e greu sa faci verificari pe calculator: butoane multe...). Cu doua zile inainte de termenul scadent ma trezesc cu un telefon: "buna ziua! sunt x de la finante, nu mi-ati trecut pe solicitare CNP-ul". "Pai doamna, zic, in afara de faptul ca v-am dat codul acela de inregistrare, dupa care m-am gasit singura pe site-ul ministerului, in partea de jos a formularului sunt datele mele personale unde este specificat si CNP-ul" - mentionez ca tot formularul era de o singura pagina - deci toate datele erau vizibile. Raspunsul m-a lasat fara replica: "aaaa, asta era CNP-ul?" Oare ce putea sa fie un sir de 13 cifre, scrise in patratelele din dreptul notatiei CNP?
Rezolvat problema.
Dar... nu s-a terminat inca periplul pe la institutiile inevitabil de abordat in anumite situatii.
Am avut nevoie de aceeasi hartie si de la Primarie.
Ma duc la sediul pentru persoane juridice unde mi se parea logic sa ma adresez. Gresit! Logica mea a dat-o in bara. Astfel de certificate se elibereaza de catre sediul pentru impozite si taxe persoane fizice.
Ajung intr-un final fericit la sediul amintit. La biroul de informatii am solicitat un formular pentru certificat fiscal persoane juridice. Redau convorbirea cu doamna de la ghiseu intrucat e psihic neplacut sa o povestesc:
"Buna ziua" - de ambele parti
"Va rog sa imi dati un formular pentru certificat fiscal persoane juridice"
"Pentru ce va trebuie?"
Suportand greseala parintilor mei de a ma invata sa fiu politicoasa zic:
"Pai eu sunt persoana fizica autorizata si doresc un certificat fiscal care sa ateste ca nu am datorii."
"Adica va trebuie formular pentru persoane fizice."
"Nu, pentru persoane juridice. Intrucat ma intereseaza sa se vada ca firma nu are datorii."
"Aveti firma?"
"Da, zic si ii arat actul"
"Aaaa, va trebuie formular pentru persoane fizice"
"Nu, pentru persoane juridice, deoarece sunt persoana fizica autorizata."
"Deci sunteti persoana fizica."
"Sunt si persoana fizica si persoana fizica autorizata. Acum am nevoie de certiticat pe firma."
Dupa inca 5 minute de replici de genul celei de mai sus am reusit sa obtin un formular pentru persoane juridice. Il completez si ma duc cu el la ghiseu.
Doamna de la ghiseu imi verifica actele, imi incaseaza bani si imi inmaneaza formularul zicand:
"Va rog sa completati aici ca aveti apartament."
"Nu am apartament."
"L-ati vandut?"
"Nu dar nu este pe firma."
"Deci aveti apartament?"
"Da, dar nu pe firma."
"Pai daca aveti il treceti aici."
"Doamna, eu ca si persoana fizica am apartament, eu ca si persoana fizica autorizata - adica acel cabinet inregistrata si functional nu are in proprietate nici un apartament."
Raspunsul a fost stupefiant: "Nu am mai intalnit asa ceva. Stai sa o intreb pe sefa."
Norocul meu a fost ca "sefa" a inteles exact ce imi doream si am obtinul acea hartie.
Totul e bine cand se termina cu bine: acte ok, obtinut contract... dar... intrucat intotdeauna exista si un dar, cand sa semnez contractul ma solicita autoritaea contractanta cu explicatii suplimentare: "cum adica eu - cabinet medical - vreau sa fac evaluare psiho-sociala".
Trebuie sa recunosc aceasta dilema ca fiind deplin indreptatita: pa certificatul meu de inregistrare fiscala, asa cum am mentionat mai sus, scris "cabinet medical psihologie" fara a se mentiona undeva si domeniul de activitate.
Dupa inca un drum cu un dosar de acte doveditoare pentru domeniul de activitate am reusit sa semnez contractul si sa obtin banii.
Nu am avut nevoie de prea multi bani pentru a obtine actele necesare dosarului dar am avut nevoie de altele: buna cunoastere a limbii romane si mai ales a semnificatiei cuvintelor, nervi de otel, rabdare si capacitate de a explica de muuuulte ori, stare fizica foarte buna si capacitate de efort fizic prelungit (asta pentru a te plimba intre birouri la diferite etaje de cateva ori) si buna cunoastere a legislatie in vigoare pentru a descrie ce si de ce vrei si timp, mult timp intrucat nimic nu se face repede (desi totul este computerizat).
Traim in Romania... si asta ne manaca nervii.
vineri, 20 martie 2009
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
